Tinerii NEETs în statisticile Eurofound
Motivele pentru care ca tânar ajungi să te regăsești în categoria NEETs sunt variate, de la un nivel scăzut sau mediu de studii, faptul că locuiești într-o gospodărie cu un nivel scăzut de venit, că provii dintr-o familie în care un părinte a fost în şomaj, faptul că ai fost crescut de un părinte singur sau că locuiești într-o zonă rurală.
În România, 19,4% dintre tinerii între 15 şi 29 de ani nu se aflau într-o formă de învăţământ sau în câmpul muncii în primul trimestru din 2022. Indicatorul NEET, acronimul pentru sintagma „Nor in Education, Employement or Training“, reprezintă unul dintre cei mai importanţi indicatori ai pieţei muncii din întreaga Uniune Europeană, indicator pe care statele membre se străduiesc să-l reducă prin diferite politici guvernamentale.
„Indicatorul NEET s-a dovedit a fi un indicator foarte bun pentru o mai bună înţelegere a amplorii vulnerabilităţilor tinerilor. Este probabil cel mai bun indicator pentru a surprinde amploarea dezavantajului multiplu al tinerilor în ceea ce priveşte participarea lor pe piaţa muncii. Cu toate acestea, în ciuda uşurinţei cu care rata NEET poate fi calculată, unele aspecte ale utilizării termenului au fost criticate. Acest termen se referă la o populaţie foarte eterogenă şi uneori este folosit greşit pentru a identifica în mod specific grupurile dezavantajate şi problematice, cum ar fi aşa-numitele grupuri <>”, scrie şi Eurofound – Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă.
În România, 19,4% dintre tinerii între 15 şi 29 de ani nu se aflau într-o formă de învăţământ sau în câmpul muncii în primul trimestru din 2022, a doua cea mai mare rată dintre ţările membre ale Uniunii Europene, după Italia.
Cercetătorii de la Eurostat spun că ponderea constant ridicată a tinerilor care nu lucrează şi nici nu urmează studii sau cursuri de formare în UE poate însemna că angajatorii care recrutează pe pieţele muncii din UE au o gamă largă de potenţiali candidaţi, deşi ponderea mare poate reflecta nepotriviri pe piaţa muncii, cum ar fi cele geografice sau cele din punctul de vedere al aptitudinilor.
„Unii angajatori critică lipsa competenţelor de bază pe care unii tineri le au atunci când părăsesc sistemul de învăţământ, precum şi abilităţile lor de viaţă subdezvoltate – abilităţi de comunicare şi prezentare, capacitatea de a lucra în echipă, abilităţi de rezolvare a problemelor – sau lipsa experienţei de muncă şi a cunoştinţelor în legătură cu profesia aleasă”, scriu ei.
În cazul în care angajatorul poate alege dintr-un număr mare de candidați, pot prefera să recruteze tineri cu o pregătire mai bună, cu o calificare sau cu experiență. Astfel, tinerii cu puţine calificări sau fără calificări pot întâmpina dificultăţi în a intra pe piaţa muncii sau pot fi blocaţi într-un ciclu de locuri de muncă prost plătite, cu şanse reduse de progres.
Dacă ești unul dintre tinerii care încă nu au o calificare, dar îți dorești un loc de muncă, poți urma unul dintre cursurile gratuite din cadrul acestui proiect. Descoperă în secțiunea Cursuri alternativa care ți se potrivește cel mai bine.
Pentru înscriere ne poți scrie în secțiunea Contact sau ne poți suna